Pwned :) Nigerian Navy

…va mai aduceti aminte de scrisorile nigeriene? Eh… uneori se mai intoarce roata….

Am neglijat blogul…

…mai mult decat as fi crezut. Situatie pe care sper sa o remediez curand. MAi ales ca de vreo 3 luni tot scriu de zor la un manual de securitate corporativa. Ideea a pornit de la un proiect caruia trebuia sa-i alcatuiesc documentatia. Si daca tot aveam de citit si de scris mai ceva ca un carturar renascentist, m-am gandit ca n-ar fi rau sa extind  proiectul pana cand ajunge la dimensiunea unui manual. Asa ca am lucrat in paralel, in spaniola si romana, iart ceea ce a iesit va fi pus ca fascicule separate pe blog, si la final ca un manual complet, cu licenta GPL. Va avea aproximatv 800 de pagini, asa ca ma intelegeti de ce nu am prea dat pe aici in ultima vreme.

Cateva din temele tratate, care vor fi urmate pe blog in urmatoarele zile, pe capitole:

Cap. I – Introducere in conceptul de informatie

Obiective generale

Importanta informatiei

Baze de date

Cantitate, nedeterminare, redundanta

Securitatea informatiei

Cap. II  – Fundamentele securitatii informatiei

Concepte fundamentale

Clasificari si tipuri

Politici si riscuri in securitatea informatiei

Cap. III – Introducere in criptografie

Informatii generale

Tipuri si clasificari

Confidentialitate, integritate, autentificare

Semnaturi si certificate digitale

Aceste trei capitole vor fi urcate in urmatoarele 2 saptamani, restul de cinci mai avand nevoie de ceva slefuiri…

Mic tutorial de subnetting

In acest tutorial vom incerca sa explicam in cateva cuvinte metoda de creare a subretelelor.  Primul pas il reprezinta studiul si memoria. Asadar, daca ati studiat si va mai amintiti clasele de retele, atunci recapitulam:

Clasa	De la	Pana la	Networks	Hosts	Aplicatii
A	0.0.0.0	127.255.255.255	128*	16.777.214	Retele Mari
B	128.0.0.0	191.255.255.255	16.384	65.534	Retele medii
C	192.0.0.0	223.255.255.255	2.097.152	254	Retele mici
D	224.0.0.0	239.255.255.255	*	*	Multicast
E	240.0.0.0	255.255.255.255	*	*	Rezervate

…acum sa ne aducem aminte si de default mask pentru fiecare dintre clasele de retele:

– Clasa A: 255.0.0.0

– Clasa B: 255.255.0.0

– Clasa C: 255.255.255.0

Clasa A	Retea	Host
Octet	1	2	3	4
Bits	11111111	00000000	00000000	00000000
Masca	255	0	0	0

Clasa B	Retea		Host
Octet	1	2	3	4
Bits	11111111	11111111	00000000	00000000
Masca	255	255	0	0

Clasa C	Retea			Host
Octet	1	2	3	4
Bits	11111111	11111111	11111111	00000000
Masca	255	255	255	0

Avand clar in minte aceste concepte, haideti sa vedem la ce serveste diviziunea unei retele. In esenta, ce este subnettingul? In primul rand, subnetting-ul inseamna diviziunea unei retele fizice in mai multe retele logice, fiecare actionand independent. La ce foloseste? Pai, la o mai buna administrare, la reducerea traficului de broadcast, etc…

Problema nu o reprezinta crearea de subretele, cat mai ales numarul lor, in acord cu necesitatile firmei, si mai ales cate host-uri sunt necesare pe fiecare subnet.

Cel mai bine este sa incepem exact cu practica, folosind o retea de clasa A (10.0.0.0) pe care o divizam in 7 subretele. Ne aducem aminte ca masca de retea proprie a clasei A este 255.0.0.0.

Totodata ne aducem aminte si de alte doua concepte importante si necesare:

1* Cand se face subnetting, intotdeauna ai nevoie de o retea de clasa A,B sau C. Nu se poate face subbneting pe o retea classless, pentru ca aceasta este deja intr-o subretea. Este o eroare destul de frecvent intalnita  .

2* Masca de retea se compune intotdeauna din doua elemente:

Portiunea de Retea:

In cazul unei masti default, cantitatea de biti “1” din portiunea de retea indica directia de retea, adica acea parte a IP-ului care va fi comun tuturor host-urilor.

In cazul unei masti “adaptate”, tema este mai complexa. Partea unde toti octetii sunt “1” reprezinta directia de retea, restul fiind cele care se modifica si genereaza rubretelele. Stiu, explicatia este ciudata, dar sa mergem pe exemple:

xxx.xxx.xxx.xxx/8 /16 /24 /18 etc.    – asta inseamna ca numerele reprezinta suma de biti “1” ai portiunii de retea

Portiunea de host:

Cantitatea de biti “0” in sectorul de host al mastii indica partea din directia de retea care se foloseste pentru a determina directiile de host.

Ecuatia care definiste cantitatea de biti pe care trebuie sa-i luam din masca de retea pentru a crea subretelele este:

2^N - 2 = x      unde  “N” este numarul de biti luati iar “X” este numarul de subretele

In cazul nostru practic, ecuatia devine  2^N - 2 = 7 , pentru ca deja stim ca avem nevoie de 7 subretele.

Rezolvand ecuatia, ne dam seama ca avem nevoie de un “N” pentru care ecuatia sa devina 7 sau mai mult. Daca “N” ar fi 3, nu ne foloseste prea mult, intrucat rezultatul ar fi 6, ceea ce este cu 1 mai putin decat avem nevoie.

Asadar ne oprim la “N”=4

Insa si aici ne lovim de o problema. Si anume aceea a rezultatului, intrucat acesta ar fi 14, iar noi avem nevoie doar de 7. Ce facem cu restul? Pai le vindem la negru si scoatem si noi un ban… Glumeam! Le pastram pentru o eventuala extindere de retea.

Cum va spuneam mai devreme, “N” este numarul de biti pe care ii luam din masca de retea pentru a crea subretelele. Cum masca de retea este 255.0.0.0, sigur nu putem lua cei 4 biti din primul octet.

Practic, transformam decimalul in binar. Astfel 255.0.0.0 devine:

11111111.00000000.00000000.00000000

Cum primul octet este ocupat, ne ducem la al doilea si-l transformam. Astfel, masca devine

11111111.11110000.00000000.00000000

Convertit iar in decimal, inseamna  255.240.0.0. In concluzie, asta ar fi masca de care avem nevoie pentru cele 7 subretele.

Ce ne lipseste acum este dimensiunea subretelelor de care avem nevoie.

Haideti sa plecam de la un concept logic. Cate numere sunt intre 0 si 255? Daca numaram si 0, atunci avem 256. Corect?

Bun, cu o mica scadere ajungem la 256 – 240= 16. Asta inseamna ca salturile de subretele vor fi multiplu de 16…Pornind de la IP-ul retelei nostre, 10.0.0.0, ajungem la urmatorul tabel:

Numar de subretea	Subretea	Broadcast	Rang IP	Utilizabil
1	10.0.0.0	10.15.255.255	10.0.0.1	10.15.255.254
2	10.16.0.0	10.31.255.255	10.16.0.1	10.31.255.254
3	10.32.0.0	10.47.255.255	10.32.0.1	10.47.255.254
4	10.48.0.0	10.63.255.255	10.48.0.1	10.63.255.254
5	10.64.0.0	10.79.255.255	10.64.0.1	10.79.255.254
6	10.80.0.0	10.95.255.255	10.80.0.1	10.95.255.254
7	10.96.0.0	10.111.255.255	10.96.0.1	10.111.255.254
8	10.112.0.0	10.127.255.255	10.112.0.1	10.127.255.254
9	10.128.0.0	10.143.255.255	10.128.0.1	10.143.255.254
10	10.144.0.0	10.159.255.255	10.144.0.1	10.159.255.254
11	10.160.0.0	10.175.255.255	10.160.0.1	10.175.255.254
12	10.176.0.0	10.191.255.255	10.176.0.1	10.191.255.254
13	10.192.0.0	10.207.255.255	10.192.0.1	10.207.255.254
14	10.208.0.0	10.223.255.255	10.208.0.1	10.223.255.254
15	10.224.0.0	10.239.255.255	10.224.0.1	10.139.255.254
16	10.240.0.0	10.255.255.255	10.240.0.1	10.255.255.254

Haideti sa continuam exemplele practice cu o divizare a unei retele de clasa B. 128.0.0.0, tot la fel, in 7 subretele.

Ne aducem aminte ca masca unei retele de clasa B este 255.255.0.0. In binar inseamna:

11111111.11111111.00000000.00000000

Folosindu-ne de aceeasi metoda, luam cei 4 biti din al treilea octet, intrucat primii doi sunt ocupati:

11111111.11111111.11110000.00000000  care in decimal inseamna  255.255.240.0

Stim ca saltul se face, ca si in exemplul anterior, din 16 in 16. In acest fel, subretelele noastre sunt:

Numar de subretea	Subretea	Broadcast	Rang IP	Utilizabil
1	128.0.0.0	128.0.15.255	128.0.0.1	128.0.15.254
2	128.0.16.0	128.0.31.255	128.0.16.1	128.0.31.254
3	128.0.32.0	128.0.47.255	128.0.32.1	128.0.47.254
4	128.0.48.0	128.0.63.255	128.0.48.1	128.0.63.254
5	128.0.64.0	128.0.79.255	128.0.64.1	128.0.79.254
6	128.0.80.0	128.0.95.255	128.0.80.1	128.0.95.254
7	128.0.96.0	128.0.111.255	128.0.96.1	128.0.111.254
8	128.0.112.0	128.0.127.255	128.0.112.1	128.0.127.254
9	128.0.128.0	128.0.143.255	128.0.128.1	128.0.143.254
10	128.0.144.0	128.0.159.255	128.0.144.1	128.0.159.254
11	128.0.160.0	128.0.175.255	128.0.160.1	128.0.175.254
12	128.0.176.0	128.0.191.255	128.0.176.1	128.0.191.254
13	128.0.192.0	128.0.207.255	128.0.192.1	128.0.207.254
14	128.0.208.0	128.0.223.255	128.0.208.1	128.0.223.254
15	128.0.224.0	128.0.239.255	128.0.224.1	128.0.239.254
16	128.0.240.0	128.0.255.255	128.0.240.1	128.0.255.254

In ceea ce priveste o retea de clasa C, am sa va las pe voi, folosind exemplele de mai sus, sa le calculati 

Cat de tampit sa fii?

Se da urmatorul link:

https://admin.benesovi.eu/phpldapadmin/htdocs/index.php?server_id=1&redirect=true

Ne logam bifand casuta de “Anonymous”… si intram fara parola

In continuare:

Deci… cum spuneam: Cat de tampit trebuie sa fii?

P.S. Post numai pentru cunoscatori

Wikileaks “insurance” is not AES

Mult discutatul fisier “insurance” al celor de la Wikileaks, cu care tot ameninta in ultima vreme, se pare ca nu este criptat AES.

Dovada o au cei de la “Security By Default”, care au comparat header-ul fisierului sursa cu doua mostre criptate cu AES si OpenSSL.  Conform dovezilor, se pare ca este criptat cu OpenSSL, care nu suporta AES, ci Base64, cast, Blowfish, DEs, TripleDES, RC2, RC4, RC5…

Mai multe…aici

Take a look here…

… din colectia “…mai sunt si altii ca noi…”

Mozilla Firefox – vulnerabilitate 0-day

O exploatare activa a unei vulnerabilitati necunoscute a devenit de astazi o amenintare serioasa la adresa utilizatorilor de Firefox, mai ales a celor care folosesc versiunile 3.5 si 3.6.

O echipa de la Trend-Micro a anuntat astazi ca site-ul oficial al Premiului Noble a fost compromis si ca atacantii au insertat un script php numit “JS_NINDYA.A” folosit in propagarea de malware. Stiu, acum va intrebati care este legatura cu Firefox…

Simplu. Scriptul se foloseste de o vulnerabilitate din Firefox legata de citirea campului User-Agent, de unde extrage informatii precum versiunea de browser, OS-ul, etc. Daca atacul reuseste, atuci in calculatorul victimei este descarcat troianul BKDR_NINDYA.A. Chiar daca scriptul afecteaza ambele variante de firefox (3.5 si 3.6), se pare ca targetul este doar 3.6 si doar in versiunile de Windows pana la Vista. Asta ar fi vestea buna….

Vestea mai putin fericita? Mozilla inca nu are un patch. Ceea ce inseamna ca utilizatorilor nu le ramane decat varianta utilizarii add-onului “No script”.

Succes

Dupa o pauza…

… de cateva luni, revin cu noi posturi pe braingineer. Sper sa gasesc timpul necesar mentinerii acestui blog.

 

 

Primul Troian pentru Android

…pentru ca sunt fan Android, si pentru ca era de asteptat sa apara si asa ceva, haideti sa comentam putin pe marginea primului trian pentru sistemele cu Android:

Trojan-SMS.AndroiidOS.FakePllayer.a

In 13 Kb, autorul a reusit sa programeze o rutina prin care troianul trimite SMS-uri la numere cu tarife speciale. Deocamdata se pare ca afecteaza doar Rusia, dar nu cred ca va trece mult pana vor aparea si variante pentru alte tari.

Ajunge pe telefoane sub forma unui player multimedia care, la instalare, cere permis pentru a trimite SMS-uri si a consulta cardul de memorie, motiv pentru care poate fi usor evitat de catre orice utilizator cu putina materie cenusie… Un player nu are de ce sa trimita SMS-uri !!!

Pachetul vine sub forma unui fisier .apk cu MD5 : fdb84ff8125b3790011b83cc85adce16

Inauntru avem urmatoarele fisiere:

Odata dezasamblat fisierul .dex, avem urmatoarele pachete:

Data viitoare vom vedea si ce se ascunde in spatele codului sursa. Oricum, deocamdata este o prima varianta de troian, care se pare ca trimite SMS-uri la doua numere : 3353 si 3354.

Despre VPN…

…sau cat de sigure sunt ele, mai ales atunci cand sunt prost configurate…

Se da urmatorul exemplu:

Avem un domeniu guvernamental… sa “zicem” ca ar fi home.fnal.gov . Care domeniu are si un mic intranet accesibil prin VPN.

Mai avem si un administrator complet idiot, care ne ofera acces la urmatorul fisier pcf… (Cine a mai lucrat cu cisco stie ca este vorba despre un fisier de configurare al unui VPN CISCO) :

[main]
Description=
Host=131.225.15.49
AuthType=1
GroupName=CMS2006
GroupPwd=
enc_GroupPwd=68C5730C268E5722C1B9FA63247B01B63BBF99317CFBFEEF393299B041D165ADA3DE3B0D7E556EE784628ED7849CA9F1C859763381AFDDF9
EnableISPConnect=0
ISPConnectType=0
ISPConnect=
ISPPhonebook=
ISPCommand=
Username=
SaveUserPassword=0
UserPassword=
enc_UserPassword=
NTDomain=
EnableBackup=0
BackupServer=
EnableMSLogon=1
MSLogonType=0
EnableNat=1
TunnelingMode=0
TcpTunnelingPort=10000
CertStore=0
CertName=
CertPath=
CertSubjectName=
CertSerialHash=00000000000000000000000000000000
SendCertChain=0
PeerTimeout=90
EnableLocalLAN=0

Cu putin ajutor din partea lui Cain&Abel aflam ca:

Ramane la latitudinea voastra ce se poate face mai departe…

Apropo, acelasi tip de admin idiot poate fi gasit si la Universitatea “Politehnica” Timisoara… Si nu numai!